Teama de sinceritate

Foto: Claudia Simion

Mă simt bine în sinceritate. Caut compania oamenilor sinceri. Deși de multe ori  îmi este greu să fiu sincer cu alții și chiar cu mine! E greu pentru că pot apărea momente când, paradoxal, nu pot fi sigur de sinceritatea mea. Atunci trec prin crize de identitate, adopt un comportament ciudat, si am sufletul  zbuciumat! Sunt momente când nu pot să mă refac. Mă simt copleșit de prezent. Am teama că o dată pierdută sinceritatea e cumplit de greu să o recuperez. Atunci realizez cât este de frumos când cel ce imi este alaturi are nemarginită încredere în mine, în bunatatea mea, în iubirea mea, în cinstea mea și nu în ultimul rând în vrednicia mea.
Mie imi pasă de ce crede celălalt! Mă gândesc că sunt un fragment din istorie… Sunt foarte intrigat când descopăr că istoria mă minte!

Limite

Foto: Claudia Simion

E greu să trăiesc cu limite, dar probabil mult mai greu e să trăiesc fără ele. De aceea caut sensul pentru care trăiesc, caut să înţeleg pentru ca mintea mea să poată ordona ceea ce percep astfel încât să nu mă pierd în haos. Căut să mă delimitez de ceilalţi. Să imi stabilesc propriile direcţii şi limite, propriile explicaţii şi răspunsuri, căut atât de des să mă definesc şi să mă percep ca individ. E important pentru sănătatea mea să ştiu cine sunt, ce vreau, incotro mă îndrept, ce pot accepta şi ce doresc să schimb. Uneori reuşesc asta alteori nu îmi rămâne decât să sper că o voi putea face cândva.

Ma străduiesc din răsputeri să scap de limite, să ma testez pentru a vedea până unde pot merge. După ce descopar asta mă voi flexibiliza încercând să imi armonizez viaţa. Promit!

Evit  să mă gândesc  la limita finală rezervata de viaţă la un moment dat fiecăruia. Până atunci mă întreb şi experimentez  limite noi şi de cele mai multe ori descopar că într-o lume limitată există ceva nelimitat. Mai devreme sau mai târziu, mai uşor sau mai greu, am descoperit că iubirea adevărată, credinţa şi speranţa sunt singurele daruri nelimitate oferite de viaţă pentru a putea face faţă provocărilor.

Cheia prieteniei

-Arthur, eu urmează să plec în cruciadă! Am bagajul făcut, calul este pregătit iar merinde am în traistă… A! Mai trebuie să-i pun doamnei centura de castitate! Cum tu ești cel mai vechi și devotat prieten al meu, îți voi încredința cheia.

-Sire, mă simt copleșit!

- Dacă nu mă întorc în 3 ani, o poți lua de soață. Am încredere că va fi în siguranță cu tine în acest timp…

Cavalerul își văzu de drum. După o oră de mers, prietenul cel vechi și devotat, îl ajunge din urmă:

- Sire, cred că din greșală mi-ați dat altă cheie!

Pentru concursul PAfoto, organizat de Calin Hera.

Prețul moralității

Avem nevoie de fapte bune pentru a ne dovedi valoarea morală, avem nevoie de voinţă, dar şi de certitudinea că ceea ce vom face va avea efectul dorit şi că vom ajunge acolo unde ne-am propus.

Moralitatea trebuie să aibă la bază respectul tău faţă de tine însăţi, dar şi pentru cei din jur! Legea morală spune că:” trăieşte în mijlocul semenilor, astfel încât să te agăţi demn de condiţia ta de om şi de condiţia întregii umanităţi”, iar legea juridică spune:” trăieşte în mijlocul semenilor tăi, astfel încât să fii demn cetăţean al patriei tale”. Rațiunea și imaginația sunt surse de libertate. Faceți uz de ele chiar și la alegerile din 6 decembrie!

PS. Se spune că un vot costă 50 de lei. Tu pentru ce sumă de bani ți-ai negocia moralitatea?

Chi Tanţe

Tanţa, domnişoara Tanţa
E-o duduie foarte şic,
Zveltă, cu ochi mari şi negri,
Cap superb, năsucul mic,
Picioruşe lungi şi durde
Şi când se plimbă prin Tei
Toşi birjarii o admiră:
- Mă, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanţa?
Uite, n-aş putea să spun;
Nici nu mă interesează
Chiar dacă o presupun.
Dar cum Tanţa-i delicioasă
Şi-are maniere fine,
Nici nu vreau să ştiu ce face,
Nici cu ce şi nici cu cine.
Ca vecini se mai întamplă
Ca să-i cer un ac sau aţă,
Sau îmi cere ea o carte
Până mâine dimineaţă.
O vecinatate dragă
Ne-a prins zilele-n cătuşe
Că ades intru la Tanţa
Fară să mai bat la uşe.

Tot aşa-ntr-o seară intru
Era iarnă grea şi ger,
Şi-o găsesc în pielea goală
Stând lângă calorifer.
Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic
Însă Tanţa-mi spune:- Intră,
Intră dragă, nu-i nimic !

Am intrat şi beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
- Pentru ce stai goală, scumpo
Lângă acel calorifer?
- Fiincă-a fost proprietarul,
Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa -
Şi-uite mi-am plătit chiria,
Iar acum, usuc chitanţa.

Chitanţa, de G. Topârceanu

Generaţia de pluş

Foto: Simion Cristian; Fotomodel: Codiţă

Copiii cred că generaţia noastră este o generaţie de pluş! Cred că noua nu ne lipseşte nimic… şi totuşi ne lipseşte ceva! Ne lipseşte esenţialul: prietenia. Ar trebui să ne dezvăluim gândurile acum când încă mai putem. Cât timp un copil rău nu ne trage de mustaţi. Vrem să fim cu cineva cu care să ne înţelegem reciproc! Asta vrem! Zâmbetele noastre timide pot umple sufletul dornic de frumos, de fericire, de prietenie. Noi toţi dorim şi vrem să avem prieteni! Dar, nu toţi prietenii sunt buni…

PA scris pentru concursul PAfoto, organizat de Calin Hera.

Mai am o şansă!

Ieri am votat cu inima!

Pe 6 decembrie voi vota cu… Mircea Geoană!

PS. Nu sunt dispus la deplasări! Voi vota o singură dată, în Bucureşti.

Am votat Crin Antonescu!

Confuz

Se uită cu admirație la miri! Agale soarbe din cupa de șampanie. Nea Costache se apropie ușor și zice:

-Muzica e nasoală! Mâncarea e la fel! Iar mireasa cred că este gravidă!

-Domnule, cum iți permiți? Cum poți să spui toate astea de față cu un membru al familiei???

-Mă scuzați domnule, bate nea Costache in retragere! Nu am știut că sunteți  tatăl miresei…

-Nu sunt tatăl miresei, mitocanule! Sunt sora ei!

Pentru concursul PAfoto, organizat de Calin Hera.

Google Maps-Romania vs Germania

Romania

Germania