Minciuni şi regrete eterne

Vasile Blaga a recunoscut că se ştia de situaţia critică prin care va trece România încă de la începutul lui 2009, dar că nu s-au luat măsuri pentru că nu erau considerate necesare. După Radu Berceanu, şeful de la Transporturi, şi Sebastian Vlădescu, şeful de la Finanţe, a venit rândul lui Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, să recunoască, explicit, că se ştia de anul trecut că situaţia este gravă.

“Ştiam din ianuarie 2009 de situaţia dificilă în care este România, dar nu am luat de atunci măsuri de austeritate”. Vasile Blaga a declarat că nu s-au luat măsuri încă de atunci pentru că “nu s-a considerat necesar” şi că, personal, regretă acest lucru şi că, probabil, şi premierul Emil Boc regretă lipsa măsurilor la începutul anului trecut.

La finele lunii trecute, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a recunoscut, tot în cadrul unei emisiuni TV, că anul trecut s-a minţit pentru a ascunde anumite informaţii privind situaţia dezastruoasă a economiei.

“Practic, minciuna la care vă referiţi a fost o minciună prin omisiune. Adică n-a existat un partid atât de «sinucigaş» – cum nici în alte ţări nu cred că sunt asemenea partide «sinucigaşe» – care în campania electorală sau oricând, dacă pot să n-o facă, doar aşa, pentru dorinţa de a arăta că sunt «sinucigaşe», să iasă şi să spună că este extraordinar de rău şi că ne ducem spre prăpastie”, a afirmat ministrul.  Berceanu a declarat, de asemenea, că, dacă ar fi fost campanie electorală şi anul acesta, cel mai probabil mediul politic ar fi încercat să ţină “la capac” situaţia adevărată în care se află România încă şase, opt luni sau chiar un an.

La scurt timp după declaraţia lui Berceanu, Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, cu ocazia dezbaterii moţiunii simple iniţiate de PNL,  a explicat că ar fi fost uşor ca Guvernul să mintă în continuare încă şase luni, minciuna putând fi acoperită cu împrumuturi şi mai mari sau cu rugăminţi la FMI. “Era foarte uşor să minţim în continuare. Din poziţia de ministru al Finanţelor, vă spun că am fi putut să minţim vreo şase luni, am fi putut să ne mai împrumutăm vreo şase luni, am fi putut să aranjăm un acord cu FMI care să ne mai dea şase luni şi am fi aşteptat să vedem ce se întâmplă”.