Dor de tata (Evoluţie)
Când sunt copiii noştri mici,
Noi pentru ei suntem TĂTICI.
Ce gingaş e şi sună bine:
-TĂTICULE, mi-e dor de tine!
Dar anii trec şi, deodată,
Tu nu mai eşti TĂTIC, eşti TATĂ.
Chiar şi aşa tot sună bine:
-TATĂ, îmi este dor de tine!
Ei cresc, nu le mai eşti pe plac,
Din TATĂ, tu, devii BABAC!
Şi vorba sună trist şi gol:
-BABACULE, mai dă-mi un pol!
Dar viaţa e un foc de paie
Şi vrei – nu vrei, ajungi TATAIE…
Iar vorba ta în râs e luată,
TATAIE, ia mai las-o baltă!
Şi-n anii care-ţi mai rămân,
Te vor numi doar… ĂL BĂTRÂN.
Iar vorba lor te năuceşte:
BĂTRÂNE, ce-ţi mai trebuieşte?
-Copile, tu să ai ştiinţă,
Am fost un tată cu credinţă!
Şi din puţin, de-a fost să fie,
Eu am răbdat şi ţi-am dat ţie!
-Să-mi faci, te rog, o bucurie,
Şi să-mi zici ca-n copilărie,
La cimitir când vii la mine,
-TĂTICULE, mi-e dor de tine!
*Traian Calancia (uşoară adaptare a textului!)











…daca se mai duc la cimitir!
Multumesc pentru poezie.Am si copiat-o.
Doamne ajuta!
Zi frumoasa, Ema! Sanatate!
Adevarata, trista si totusi…natura umana impletita cu destin…
Din pacate tristetea este un ingredient nelipsit din cocktailul vietii!
Yep. Altfel n-am stii sa facem diferentele care conteaza
Cunosti senzatia de durere placuta? Asta ma incearca atunci cand citesc astfel de poezii.
Nah, ca mi-au dat lacrimile…
Imi pare rau! Iti spun un banc sa te inveselesti?
Ieri, tata ar fi implinit 82 de ani.
Imi pare rau! Dumnezeu sa-l odihneasca!
Of, Cristiane… Am citit, mi-am adus aminte de tata, săracul… Cum trece timpul…
Gândurile mele bune pentru voi!
Zboara si din pacate nu-l putem opri nici macar o clipita!
Seara minunata, tie si Geaninei!
Sa ai o zi buna!
Si tu! Multumesc!
Ce frumos si dureros!
Ma lasi sa o pun si la mine pe blog?
Te rog! Poezia este prea frumoasa si merita s-o facem cunoscuta!
Bine ai revenit TATICULE!
Bine te-am regasit, domnisoara!
Foarte frumoasa !Tatal meu este in viata,dar chiar si asa mi-au dat lacrimile!Este o poiezie care nu tine seama de varsta tatilor,este o poiezie pentru tataici dar si viitori tatici.Mi-as dori din suflet sa o pot transmite si eu catorva persoane dragi mie,asta daca am acordul dv.Va multumesc !
Chiar va rog sa faceti cunoscuta poezia!
Multumesc de vizita.
DOR DE TATA ? Imi pare bine sa -mi regasesc o poezie pe net Sunt Traian Calancia si sunt autorul acestei poezii. Poezia a aparut in vol ,,In gradina lui Dumnezeu,, in anul 2001, ISBN nr 973-8034-84-1 si se numeste ,,EVOLUTIE,,
Felicitarile mele sincere, stimate domn! La momentul cand am primit poezia, nu am gasit pe net nicio sursa despre autor. Am presupus ca este vorba de folclor… (acesta este si motivul pentru care mi-am permis sa-i asuc o usoara modificare)!
Poezia este minunata si va voi trece imediat ca autorul de drept.
e superba , sincer imi lacrimeaza ochii, foarte frumos felicitari
Intradevar este! Felicitari autorului!
Frumos! Foarte frumos!!
Am un copil minunat. Am plans cu lacrimi. Si muci. Dar,
Se trece, Doamne, vremea si suntem azi batrani,
Simtim ca nu mai suntem pe unde-an fost stapani.
Copiii nostri astazi nu ne mai iau in seama
Iar fiii lor, nepotii, de mult nu mai au teama…
Lipsiti de cuviinta si fara de crutare
Isi fac cu ochiul semne, vorbesc de tata-mare.
Ma fac ca nu vad asta, desi le vad pe toate,
Si pleoapele pe lacrimi, se lasa rezemate…
Noi suntem musafirii, intarziati oleaca,
Pe care toti i-asteapta, sa plece… si nu pleaca.
Aceste versuri le stiu de vre-o 30 de ani. Am cautat dar n-am aflat autorul.
Emotionant! Din pacate, nici eu nu cunosc autorul.
lam spus la scoala am luat premiul intai e super pentru ca eu doamana domnul ne-aa murit tataia sinu am sa spun si nici nu am sa spun (al batran) (batrane )
Taticule felicitari
Foarte frumoasă poezia. Minunată. Duminică este și ziua socrului meu care împlinește 85 de ani și care îmi este ca un tată, eu nemaiavând părinți.
La multi ani socrului! Sa fie sanatos si sa se bucure de nepoti mult timp de acum inainte!